Spartacus, primul român care și-a încercat norocul în Italia

Spartacus primul român in Italia

Descoperire senzațională a arheologilor români în peștera de la Murfatlar, unde au fost dezgropate sute de vadre dacice ticsite cu documente și mărturii ale vremii. Unul dintre cele mai prețioase pergamente, încrustat pe piele de zimbru, atestă faptul că Spartacus a fost practic primul român care și-a încercat norocul peste hotare, în Imperiul Roman, actuala Italie.

Povestea tracului Spartacus a început în anul 111 Î.Hr. în însorita așezare dacică Tomis, actualul oraș Constanța. Înainte ca romanii să-i pocească numele, Spartacus era cunoscut ca Gigio Durus și era de profesie măcelar de viezuri și dropii, de unde și priceperea în mânuirea bardei. După o noapte de petrecere pe litoralul mării Pontus Euxinus, unde a golit nenumărate bărdăcuțe cu vin dacic, Spartacus a agresat un grup de turiști barbari de neam germanic. Tarabostele local de Tomis, coruptul Măzăriche susținut de guvernatorul Victorius Pontius, l-a pedepsit închizându-i măcelăria și impunându-i o dijmă (lat. spagatus) nesimțită. Supărat că Dacia nu-i oferă un trai mai bun, Spartacus a trecut Danubiul înot, a străbătut Moesia și Tracia într-un car cu număr de Sucidava, supraîncărcat cu migratori sarmați. În Macedonia s-a ascuns în cala unei galere romane cu care a traversat Mediterana, debarcând la Siracuza, pe teritoriul Italiei de azi. Vameșii romani l-au lăsat să intre abia după ce le-a strecurat 20 de monede dacice între tăblițele de identitate. Atras de capitala imperiului, Spartacus s-a aciuat în Roma, unde s-a și îmbogățit în scurtă vreme furând ziua de pe tarabele negustorilor și cântând seara pe străzi balada dacică de jale “Mamelor din lumea-ntreagă”. Tracul a intrat în vizorul autorităților romane după ce s-a afișat ostentativ în ultimul model de caleașcă germanică, ascultând muzică dacică la maxim și fluturând bancnote imperiale (foto: selfius în basorelief trimis de Spartacus la rudele din țară). Spartacus a fost întemnițat și pus să aleagă între ani grei de arenă sau 300 de sesterți pentru a se întoarce în Dacia. Alegând să rămână în Roma, Spartacus a fost naturalizat în selecționata de gladiatori a imperiului, devenind astfel cel mai bun sportiv al nostru de peste hotare de până la Nadia Comăneci. Cu barda-i uriașă și instinctele de măcelar, Spartacus a dimicat sute de gladiatori pe toate arenele din imperiu, până a decis că e timpul să se retragă din activitatea sportivă, mai ales că-l supăra genunchiul, pentru care s-a și tratat la faimoasa clinică din Bononia. După ce a recrutat 100.000 de gladiatori nemulțumiți de condițiile în care trăiau, Spartacus a luat la rând așezările romane, prădând și tâlhărind totul în cale. Aduse să-l liniștească, legiunile romane l-au înfrânt și l-au dat drept exemplu celorlalte popoare migratoare pironindu-l pe o cruce.

Deși povestea s-a încheiat prost pentru tracul Gigio Durus alias Spartacus, faptele acestuia au dăinuit în istorie, contribuind astăzi la renumele câștigat cu greu de România în spațiul european.

articol scris cu umor în neștire de Ignațiu Ralea