Metodă inedită născocită de căpşunari pentru a comunica gratuit cu cei de acasă

capsunari mesaje gratuite Spania nestire

Inventivitatea românului cu cunoaşte limite. Căpşunarii din Diaspora românească au găsit o metodă inedită de a trimite mesaje gratuite familiilor rămase în România: căpşuna cu răvaş!

Geniul care a inventat această modalitate de comunicare răspunde la numele tâmpit de Filoftei Pipăruş, un român de 34 de ani, pripăşit în regiunea Andaluziei din Spania. Plecat din România de la coada vacii (nu, chiar, literalmente, ţesăla vacile cu un pieptene uriaş), a nimerit acolo în agricultură, la cules de căpşuni. Da, nemaiauzit. Tot culegând el căpşuni cu anii, i se făcu un dor neostoit de casă. Deşi avea un telefon celular, pe care îi plăcea îndeosebi să joace râmă, comunicarea cu cei de acasă, din comuna Caracal mai exact, se desfăşura greoi. Având mâinile mai mereu acoperite cu mâzgă de la căpşunile prea coapte, telefonul se încleia groaznic şi butoanele se lipeau când încerca să mai scrie câte un SMS. Care SMS oricum nu ajungea nicăieri, sfârşind în eter, şi asta pentru că niciuna dintre rudele lui nu deţinea telefon mobil. Sătul să vorbească la pereţi, Pipăruş a început să-şi pune meningele în mişcare pentru a găsi o soluţie la criza comunicaţională cu care se confrunta. Noroc cu patronul său, fermierul Don Chicote, căruia îi plăcea nespus să organizeze anual o petrecere cu angajaţii căpşunari. Anul acesta evenimentul a avut loc la restaurantul chinezesc Tsingtao, 2 km la stânga cum mergi de la fermă. Deşi party-ul a început prost, ca în fiecare an, Filoftei a simţit că e o zi specială şi parcă nici nu a mai fost aşa deranjat de comportamentul patronului. A privit astfel absent cum Don Chicote i-a înşiruit pe angajaţi în genunchi, punându-i să cânte în cor un imn glorios dedicat chiar lui. Nici măcar obişnuitele umilinţe la care-i supunea acesta în văzul mesenilor localnici nu l-au supărat pe Pipăruş ca-n alte dăţi. Spre finalul celor cinci ore de nebunie şi după un desert scârbos, bucătarul chinezesc s-a înfiinţat la masa lor cu tradiţionalele prăjiturele cu răvaş. Filoftei a nimerit bileţelul “Yo soy un grande maricon”, o altă farsă pusă la cale de răutăciosul Don Chicote. Atunci i-a venit ideea genială omului nostru: căpşuna cu răvaş!

De cum s-a întors lunea pe câmp, Pipăruş, mistuit de dorul de familie, şi-a pus în aplicare planul clocit peste noapte (foto: La Hacienda de Don Chicote). A scos din brâu câteva duzini de bileţele scrise cu mesaje pentru familia lui şi le-a vârât grijuliu în cele mai mari şi frumoase căpşuni culese în lădiţe. Fapta lui nu a rămas fără ecou, o mulţime de supermarketuri din Europa confruntându-se cu un val de reclamaţii de la clienţi. O doamnă din Londra s-a arătat deosebit de supărată după ce a muşcat cu poftă dintr-o căpşună şi i-a rămas împlântat în proteza dentară un bilet cu mesajul “Maică, vin acasă de Crăciun! Nu-l mai sufăr pă Don Chicote ăsta. Taie matale două găini şi spune-i la Lica Cioncanii să-ţi aducă un damijon dă ţuică d-aia galbenă. Săru-mâna maică!”.

pamflet scris cu umor în neștire de Ignațiu Ralea