Un român a ajuns în spital după ce a refuzat să se descalţe la o onomastică

descult onomastica ciorapi nestire

Este binecunoscut faptul că românii sunt cea mai politicoasă naţie de pe planetă. Paradoxal însă, bunele maniere pot face victime. Victime nevinovate precum Fănuş Mârlan, un bărbat de 42 de ani din Giurgiu, ajuns pe pat de spital după ce a comis o gafă impardonabilă la onomastica naşului său.

Ziua de miercuri a început cu oareşce necazuri pentru Fănuş. Certat cu nevasta de vreo lună, pentru că-l cicălea întruna că e prea bleg, individul Mârlan s-a trezit fără nici o haină curată. Cu dificultate a găsit în coş o cămaşă cu un pic de jeg la guler şi o pereche de pantaloni ofiliţi. Dacă sus era cât de cât acoperit, jos era dramă. Toţi ciorapii erau întăriţi ca tabla de la transpiraţia uscată, de puteai înjunghia un om cu ei. După căutări minuţioase, Fănuş a identificat doi ciorapi cu un grad acceptabil de moliciune, doar că erau de culori diferite şi atât de perforaţi că de-abia se mai ţineau într-o aţă. Deoarece la serviciu purta bocani, el fiind angajat la cablu, nu s-a stresat prea tare. Şi de aici nenorocirea. După orele prânzului, naşul său Colea Răuţu l-a sunat să-l invite la onomastica sa, fiind ziua de Sf. Colea (cei care acum aflaţi cu stupoare că onomastica nu e ziua de naştere, nu mai citiţi). Bucuros de invitaţie, Fănuş s-a prezentat la locuinţa naşului după program. Când năşica a răspuns la sonerie, a găsit în pragul apartamentului un Fănuş livid şi străveziu, care tocmai realizase gafa sa monumentală. Au urmat momente de teroare, în care naşul Colea insista indignat pe hol ca finul său să se descalţe şi să se facă comod printre invitaţi, cum e datina la români. Vânăt de ruşine, Fănuş a apelat la toate tertipurile posibile pentru a evita descălţatul: că bocancii-s comozi, că au prea mult şiret şi îi ia un ceas să-i dezlege şi lege la loc, că oricum nu poate sta mult, că umblă pe lângă covoare, că are un ciorap roşu şi unul verde (ceea ce era adevărat), că are panariţiu la unghii şi îi put picioarele a sconcs, că îs prea mici papucii ponosiţi oferiţi de gazdă. Totul în van. Colea că nu şi nu. Nu e de mirare, pentru că Fănuş ar fi fost prima fiinţă care păşeşte încălţată în locuinţa Răuţu, familie care ţinea nespus la bunele maniere tipic româneşti şi la covoarele lor persane şi imaculate. După jumătate de ceas de sfadă în holul strâmt, naşul şi-a pierdut orice urmă de cumpăt, s-a făcut violaceu la faţă şi l-a luat la bumbăceală pe fin, cărându-i pumni grei în ceafă în timp ce gâfâia înfundat: “Mă porcule, da’ tu crezi că casa mea e cocină?! Să intri la mă-ta-n casă cu bocăncioaiele alea mizerabile, finule! ‘mnezeii tăi de cocalar obraznic! Nu-ţi mai trage scăfârlia, că dau pe lângă şi mă inervez şi mai rău!”.

Cu greu l-au sustras invitaţii pe sărmanul Fănuş de sub ploaia de pumni, iar pentru că arăta atât de şifonat au chemat de îndată o salvare. La urgenţe, o infirmieră s-a apropiat de pacientul Mârlan pentru a-l descălţa şi schimba în pijamaua de spital. Fănuş a simţit cum se prăbuşeşte lumea cu el.

pamflet scris cu umor în neștire de Ignațiu Ralea