Şcoala Naţională de Scafandri de la Medgidia a trecut prin trei modernizări succesive într-o perioadă foarte scurtă

scafandri

Şcoala Naţională de Scafandri de la Medgigia se numără printre multele instituţii din România care se scufundă încet, dar sigur. Considerată perla scufundatului românesc, mai ales că e şi singura, şcoala de scafandri a reuşit să se modernizeze substanţial într-o perioadă foarte scurtă, de doar 20 de ani.

Până în anul 1995, scafandrii români efectuau scufundările utilizând un echipament format din şlip antiacvatic şi pai pentru respirat subacvatic. Performanţele înregistrate în această perioadă au fost destul de anemice, iar scafandrii erau adeseori confundaţi cu cetăţenii care se bălăceau în apă. Anul 1995 a însemnat însă primul salt calitativ spectaculos, şcoala fiind mutată din vechea colibă de stuf într-o arătoasă baracă de lemn, iar sumarul costum de scafandru a fost înlocuit cu revoluţionarul model Da Vinci 95, alintat Bufniţa.

Realizat după o schiţă desenată în 1495 de un om important din Italia, costumul era alcătuit din materiale în pas cu timpul. Cu anul 1495 adică. Scafandrul era vârât într-un cilindru delicat de fier, etanşat cu un pieptar şi nădragi din piele de Cordoba şi dotat cu nişte cataroaie la cingătoare, servind drept balast pentru o scufundare rapidă. Costumul cântărea doar o tonă, iar între el şi corpul purtătorului încăpeau circa 4 litri de oxigen. Singurul dezavantaj al echipamentului era că scafandrul se scufunda ca un bolovan până atingea fundul mării, unde stătea neclintit preţ de 2 minute şi apoi murea sufocat, fiind mult prea greu pentru a mai putea fi ridicat înapoi pe punte.

10 ani şi 1000 de scafandri mai târziu, în anul 2005, Şcoala a decis înlocuirea letalelor Bufniţe cu 20 de noi costume de scufundat, achiziţionate foarte ieftin din SUA. Costumele proveneau din recuzita aclamatului film horror Lifeboat, regizat de Alfred Hitchcock, cu actori ai căror strănepoţi încă trăiesc. Noul echipament nu s-a bucurat de un succes deosebit, sute de turişti făcând infarct şi pipi pe ei de câte ori se iţea silueta abominabilă a câte unui scafandru din apa mării. În plus, bieţii scafandri se plângeau constant de dureri de cap şi torticolis la ceafă de la hârdăul de fontă purtat pe post de cască.

Anul 2015 aduce cu sine revoluţia tehnologică la Şcoala de Scafandri de la Megdigia, odată cu adoptarea modelelor noi de costum, realizate din neopren, un material care asigură o etanşeitate de 100%. Din nefericire, dieta zilnică de la cantina Şcolii de Scafandri include supă de varză, iahnie de fasole şi iaurt de prune verzi. Astfel, scafandrii s-au confruntat cu dese accese necontrolate de flatulenţă, iar neoprenul foarte rezistent se umfla ca un balon, făcând ca zeci de scufundători să fie ejectaţi cu putere la suprafaţă, ca popcornul, dând de lucru şalupelor Pazei de Coastă şi bricului-goeletă Mircea, care se străduiau săptămâni în şir să-i pescuiască din apele unde pluteau în derivă.

Aşteptăm cu nerăbdare anul 2025.

umor | satiră | parodie | pamflet | neștire | Ignațiu Ralea

Visits: 650

nu fi zgârcă, dă şi altora

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *