O echipă de savanți americani condusă de cercetătorul Gene Thick a prezentat rezultatele unui studiu recent, în cadrul ediției XXIII a Conferinței Internaționale a Studiului Genomului Uman din Escargot, Franța. Canalul Descopery a popularizat datele cercetării în România, având în vedere importanța capitală a descoperirilor pentru explicarea și înțelegerea caracteristicilor fiziologice și culturale ale poporului român.
Cercetătorul american Gene Thick, profesor la Universitatea Tsingtao din Szechuan, China, a mărturisit că ideea studiului gimnospermei de melc i-a venit absolut accidental, cu ocazia unui schimb de experiență derulat în București cu câțiva ani în urmă. În timpul unei plimbări prin capitală, Dr. Thick a observat o anomalie fiziologică prezentă în comportamentul unui număr semnificativ de indivizi aflați în spațiul public și anume dâre de fluid vâscos lăsate în urma lor. Surescitat de această descoperire, Gene s-a aventurat în afara centrului istoric, în zonele cu blocuri, unde a mai notat o anomalie: grupuri de subiecți discutând pe băncile din jurul blocurilor, șezând cu picioarele în băltuțe individuale de fluid vâscos, deseori combinate cu resturi vegetale de semințe oleaginoase.
Intrigat la culme, Dr. Gene Thick s-a întors la Tsingtao, unde a pus rapid bazele echipei de cercetare care a studiat fenomenul, investigând un eșantion de 1.001 români. În faza de rezultate preliminare, savanții au bifat deja primul succes notabil, respectiv descoperirea unui nou fluid corporal uman prezent în organismul subiecților, asemănător flegmei, însă mult mai evoluat. Acesta combină calitățile salivei și flegmei, fiind mai viguros, cu putere de acoperire mai mare, cu viteză sporită, mai ușor de direcționat și rezistent în fața intemperiilor. Prin influențele culturale precum consumul exagerat de semințe și alcool ieftin și proliferarea de înjurături cu năduf la adresa a tot ce mișcă, aceste calități ale fluidului au fost exacerbate în timp. Noul fluid descoperit a primit denumirea de hâră, după numele mandarin al râului galben ce străbate Szechuan.
În încercarea de a stabili similitudini cu alte fluide, savanții au luat la mână tot regnul animal, ajungând astfel la o descoperire senzațională. Hâra prezintă similitudini de peste 100% cu fluidul vâscos secretat de melc în deplasarea lui. Aprofundând cercetarea, Gene Thick a ajuns la concluzia finală a studiului: undeva între secolele XVII și XIX, în sudul extrem al teritoriul actual al României, pe un fond de ușoară creștere a bunăstării, populațiile indigene au înlocuit vânăta cu un melc în jocurile erotice și, prin binecunoscutul proces de transnailizare genotipală la contactul cu gimnosperma de melc, informații primare ale ADN-ului de melc s-au întipărit în cromozomii oamenilor locului, de unde și abilitatea mutantă de a secreta hâra.
umor | satiră | parodie | pamflet | neștire | Ignațiu Ralea
Views: 198
