Un român, singurul cântăreț la joagăr din lume

roman cantaret joagar

Maestrul Fărâmiță Lambriu, altfel un moș senil, este singurul om din lume care mai stăpânește arta tradițională a cântatului din joagăr.

De loc din satul Pocinoagele de Jos, bătrânul Fărâmiță a fost vreme de decenii unul dintre cei mai prolifici cântăreți din frunză, cu un vast repertoriu de două melodii. Iată ce a povestit popularul rapsod la emisiunea Tezaur Folcloric: “Am cântat din frunză 40 de ani, până într-o toamnă în care a bătut vântul toată frunza din copaci și am rămas fără obiectul muncii. Având muzica în sânge, împreună cu niște tărie, am zis că nu ies din pădurice fără un instrument de cântat. Am încercat să suflu în tot ce am găsit prin lăstăriș: crengi, scorburi, căcăreze, ciuperci bolunde, peturi de bere, hârtii folosite; nici una nu suna cum îmi doream eu și m-a și luat burta de la ciupercile alea roșii. Tot bătând coclaurii cu brăcinarii în vine și căutând copaci după care să mai fac câte o nevoie, am dat peste un ditamai joagărul, uitat în grabă de vreun hoț de lemne care o fi încercat și el ciupercile. A fost dragoste la prima vedere. Era un joagăr frumos, mare, foarte puțin ruginit, care se unduia ca o șoimană și tremura ca o coardă la atingerile mele. Avea toți dinții, ceea ce nu mai pot spune despre mine. Mda. De unde era să știu pe-atunci că nu face bine la dantură cântatul din joagăr?! În două săptămâni stăpâneam la perfecție instrumentul, de cântam și sârbe și Toto Cotugno, însă deja aveam puroi în loc de buze, toată fasolea ciobită în gură și fața numai un zâmbet. După încă două săptămâni și trei antitetanosuri la urgențe mi-am răzălit complet dinții din gură și am început să mozolesc joagărul de zicea tot satul că cântă un inger, alintându-mă Micu Joagăr. Ce să-i faci, arta cere sacrificii. Singurul meu regret este că nu m-am calificat la preselecțiile pentru Românii Au Talent, că cică le-aș fi ruinat decorul cu sângele împroșcat. Păi domnii din juriu știu ce greu e să cânți din joagăr Zorba Grecul? Mi-ar place să vină tinerii la mine să-i învăț această artă aproape uitată, dar din păcate toți vor la chitară în ziua de azi, cântăreții la joagăr neavând chiar același succes la fete.”

În lumea rapsozilor populari se zvonește intens că de câțiva ani mocnește un conflict între Gheorge Zambil, principalul naist al țării, și unicul joagărist român Fărâmiță Lambriu. Disputa ar fi pornit de la gelozia naistului față de mărimea instrumentului.

pamflet scris cu umor în neștire de Ignațiu Ralea